PUCIOASA: „TU EȘTI PARTE DIN COMUNITATE!” – DIALOG STRUCTURAT 2016
13 iulie 2013. O zi de miercuri aparent obişnuită. O zi caniculară, semănând izbitor cu zilele anterioare. Numai că, spre seară, în jurul orei 18:00, când soarele privea înapoi cu căldură, la „Olga Cafeé” a început o agitaţie neobişnuită. 22 de oameni tineri au intrat aici, cu speranţă şi cu dorinţa de a schimba în bine viitorul oraşului, de a-şi aduce contribuţia la întocmirea Raportului de ţară solicitat de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, de a discuta cu autorităţile publice locale, de a-şi expune ideile, de a veni cu iniţiative menite să coloreze oraşul şi să-i dea viaţă nouă, de a se implica activ în viaţa comunităţii locale şi de a-i face pe concetăţeni să fie mândri că sunt pucioseni în România anului 2016, că sunt români în Europa anului 2016.
Motivul acestei agitaţii neobişnuite este nou aici, în oraşul nostru: Ministerul Tineretului şi Sportului şi Comisia Europeană, prin programul Erasmus+ au iniţiat un proiect numit „Dialog structurat 2016” şi au creat o rețea de lucrători de tineret, denumită „tineREȚEA”, care organizează la nivel național evenimente de consultare între tineri, adulţii care lucrează cu tinerii şi autorităţile publice locale, pe bază de voluntariat. Scopul rețelei este de a identifica nevoile reale ale tinerilor, punând în practică dialogul structurat. Totodată își propune să formeze tinerii pentru a fi implicați în activități de tineret și de voluntariat.
La nivelul fiecărui județ, rețeaua de lucrători de tineret va realiza câte 4 activităţi din sfera consultării și a dialogului structurat și 1 curs de formare (training; 3 zile), în comunitățile în care sunt activi. Se preconizează, astfel, la nivel naţional, 168 de evenimente și 42 de cursuri de formare, la care sunt așteptați aproximativ 3000 tineri.
În județul Dâmbovița, 3 lucrători de tineret şi alţi voluntari, sprijiniți de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dâmbovița, au început să pună în practică dialogul structurat pentru a identifica nevoile reale ale tinerilor la nivel judeţean și pentru a învăța / sprijini tinerii şi adulţii care lucrează cu tinerii să se implice în activități de voluntariat. Cele 4 consultări cu tinerii din judeţul nostru se vor desfăşura în 4 oraşe diferite, pentru o mai mare reprezentativitate şi acurateţe a informaţiilor obţinute: Pucioasa (iulie 2016), Găeşti (august 2016), Moreni (septembrie 2016), Târgovişte (octombrie 2016, şi cu participarea unor tineri din oraşul Titu).
Şi Dâmboviţa începe cu… Pucioasa!
Astfel, cei 3 lucrători de tineret formaţi în cadrul unui curs organizat de către MTS şi DJST Maramureş au pus în practică cele învăţate la Baia Mare în săptămâna 11-18 iunie 2016, facilitând consultările dintre tinerii din Pucioasa şi din localităţile învecinate, cu autorităţile publice locale. Cei 3 lucrători de tineret abilitaţi au cooptat în echipă încă 3 voluntari, întreaga echipă fiind formată din: profesor Aurora Zamfir (lucrător de tineret, voluntar, facilitator, formator – Asociaţia „Youth 4 All” Pucioasa); profesor Liliana Chivulescu şi Mândruţa Andreescu (lucrători de tineret, voluntari, facilitatori, formatori – Asociaţia „Tineri pentru Europa de mâine” Târgovişte); bibliotecar Luminiţa Gogioiu (voluntar, facilitator – Biblioteca Orăşenească „Gh. N. Costescu” Pucioasa); profesor Violeta Bucur (lucrător de tineret, voluntar, facilitator – Asociaţia „Youth 4 All” Pucioasa); profesor Claudia Tufan (voluntar, facilitator grafic; timer). Se cuvine să amintim aici şi implicarea voluntară a fotografului Mădălin Anca, a postului Columna TV şi a Gabrielei Iosif, proprietara „Olga Cafeé”, dar şi a Primăriei Oraşului Pucioasa, care au făcut ca acest eveniment să fie posibil şi mediatizat corespunzător.
Astfel, utilizând metoda de educaţie nonformală denumită „Cafeneaua publică”, cei 22 de participanţi au răspuns la întrebările lansate de trioul aflat în momentul actual la preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene: Olanda, Slovacia, Malta. Tinerii din Europa, adunaţi în cadrul Conferinţei europene de tineret, au stabilit o serie de 6 întrebări adresate tuturor tinerilor din ţările UE, pentru a stabili priorităţile pe sectorul de tineret şi pentru definitiva o strategie comună, având în vedere că 2016 a fost declarat anul consultărilor cu tinerii şi cu societatea civilă, în scopul identificării problemelor cu care se confruntă tinerii la nivel local şi naţional şi a potenţialelor soluţii pentru rezolvarea acestora.
De menţionat că România se va afla la conducerea Consiliului UE în 2019, alături de Austria şi de Finlanda, iar consultările din luna august vor avea în prim-plan priorităţile ţării noastre pe acelaşi sector: tineret.
La „Olga Cafeé”, într-o atmosferă prietenoasă şi destinsă, împrospătată cu apă rece, cafea, ceai şi suc, tânărul primar al oraşului Pucioasa, Constantin Ana, împreună cu doi consilieri locali, Alin Niţescu şi Cerasela Roşoiu, au discutat liber cu 19 participanţi din grupul-ţintă, care s-au înscris la eveniment în perioada indicată. Pe lângă priorităţile europene (cele 6 întrebări la care au răspuns atât în cadrul discuţiilor purtate la cele 5 mese, cât şi prin accesarea linkului direct către chestionarul online realizat de către MTS), oaspeţii Cafenelei publice au abordat probleme de interes public local, iar tinerii s-au convins că instituţia Primăriei nu este o citadelă invincibilă, iar autorităţile locale nu sunt inabordabile, ba, din contră, sunt interesate şi deschise către dialog / comunicare şi colaborare.
În urma consultării, lucrătorii de tineret au centralizat informaţiile dobândite şi au întocmit un raport, trimis către MTS şi DJST Dâmboviţa. Dar nu numai atât: toate constatările, ideile, propunerile şi eventualele soluţii la problemele constatate, aduse de tinerii din Pucioasa şi notate în cele ce urmează, vor fi luate în dezbatere de către Consiliul Local şi se va încerca punerea lor în practică, după cum a promis domnul primar al oraşului.
Iată care sunt, în opinia tinerilor pucioseni, concluziile consultării, care reies din raportul întocmit:
- Care sunt schimbările din societate care te îngrijorează la momentul actual? De ce ai nevoie pentru a te adapta la momentul actual la aceste schimbări? Ce te-ar face să te simți în siguranță?
* Ce schimbări au impact asupra vieții tale ?
– Dintre cei 22 de participanţi, 18 afirmă că în special schimbarea şcolii şi / sau a locului de muncă au avut impact asupra vieţii şi a modului de gândire;
– Pentru 15 participanţi, contactul cu alţi europeni a avut un impact deosebit, în sensul că au demonstrat că România are valori care merită a fi promovate, iar ei au schimbat în bine percepţia despre România, a cetăţenilor europeni cu care au interacţionat.
– O schimbare cu impact pozitiv o constituie plecarea tinerilor la studiu, în străinătate.
– O schimbare cu impact negativ în viaţa tinerilor o constituie plecarea părinţilor în străinătate, la lucru.
– Un participant şi-a schimbat religia, devenind ortodox, dar numele lui arab creează în continuare suspiciune pentru persoanele noi cu care intră în contact.
– Toţi tinerii participanţi confirmă că a existat o reţinere în contactarea reprezentanţilor autorităţilor locale şi speră că schimbarea Consiliului Local şi acest prim pas, de dialog structurat, le vor fi utile în acest sens.
– Cei 3 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (noul primar şi doi tineri consilieri locali) afirmă că învestirea recentă în aceste funcţii este o schimbare majoră pe care şi-o asumă şi doresc ca impactul alegerilor asupra tinerilor să fie pozitiv, fiind deschişi către dialog şi comunicare.
* Cum te adaptezi schimbărilor?
– În general, tinerii se adaptează uşor, mai ales dacă schimbările sunt dorite / provocate de ei înşişi, reprezentând alegeri personale (19).
– Există situaţii în care schimbările sunt impuse – şi atunci începutul este mai greu (3), dar participanţii sunt optimişti şi speră că urmările vor fi pozitive.
* Cum ajungi să te simți în siguranță în mediul schimbat?
– prin iniţiativă şi implicare activă;
– prin încredere şi speranţă, prin comunicare şi perseverenţă;
– prin dialogul deschis şi sincer dintre tineri şi autorităţile publice locale;
– prin schimbul de experienţă (tinerii şi adulţii învaţă unii de la alţii);
– prin studierea comparativă / din mai multe surse de informare a acelor aspecte care provoacă schimbări sau generează discuţii contradictorii;
– prin oferirea de oprtunităţi egale, tinerilor (crearea de locuri de muncă, atragerea investitorilor, promovarea şi valorificarea resurselor locale etc.);
– prin crearea, de către autorităţile publice locale, a unui mediu de viaţă securizat.
- Ce crezi că te-ar putea ajuta pentru a interacționa mai bine și a spori încrederea în persoane care provin dintr-un mediu care este diferit față de al tău din punct de vedere cultural, social, economic sau religios (sau altele)?
– 22 de participanţi afirmă că interacţionează DES cu persoane dintr-un mediu care este diferit față de al tău din punct de vedere cultural, social, economic sau religios;
– Interacţiunea are loc la şcoală / facultate (11), în timpul liber (4), la locul de muncă(4) şi în mai multe locuri (3).
– 20 de participanţi doresc să interacţioneze în continuare cu aceste persoane.
– Pentru ca interacţiunea cu persoanele diferite să fie mai facilă, ar fi util: să le cunoască mai bine (hobby-uri, puncte de vedere, credinţe şi cultură, elemente comune etc.); să aibă mai mult timp; să comunice atât direct, cât şi virtual; să menţină interacţiunea; să se implice în activităţi comune; să manifeste toleranţă (acceptarea conştientă şi repectarea diferenţelor); eliminarea prejudecăţilor; filtrarea obiectivă a informaţiilor din mass-media; existenţa / crearea unor locuri comune de întâlnire şi de ocazii de socializare; diseminarea informaţiilor acumulate în timpul diverselor întâlniri şi mediatizarea în localitate a experienţelor diferite, din punct de vedere cultural, social, economic sau religios (sau altele).
- Ce se poate face pentru a evita stigmatizarea tinerilor vulnerabili și a le oferi acestora oportunități egale în societate?
* Situații concrete ale stigmatizării:
– Violenţă verbală şi fizică;
– Atitudini demoralizatoare: discriminare, marginalizare, ridiculizare, etichetare;
– Refuzul unor angajatori de a oferi un loc de muncă.
NOTĂ: Tinerii se simt stigmatizaţi din următoarele cauze: etnia, religia, resursele materiale / financiare reduse; provenienţa (din familii cu părinţi plecaţi în străinătate sau din centre de plasament).
* Mecanisme de combatere a stigmatizării:
- Program / campanie de informare şi sensibilizare a autorităţilor publice locale, dar şi a concetăţenilor, în vederea prevenirii şi combaterii stigmatizării tinerilor vulnerabili şi a oferirii de oportunităţi egale în societate
- Înfiinţarea unui centru de educaţie nonformală pentru tineri:
– activităţi comune / cercuri / cluburi / întâlniri periodice cu alţi tineri / memmbri ai comunităţii: excursii, drumeţii, dans, sport, club de carte;
– activităţi ecologice şi de gospodărire a localităţii
- Înfiinţarea unui centru „de suflet” pentru tineri, în care să li se ofere sprijin / ajutor specializat
- O mai bună monitorizare instituţionalizată (comunicarea permanentă şi colaborarea între instituţiile de educaţie, sănătate şi cultură, centrele de plasament, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională – şi autorităţile publice locale)
- Ce competențe consideri că te-ar ajuta să depășești situațiile dificile cu care te confrunți?
– Cunoștințe:
Tinerii consideră că trebuie să învețe mereu, din orice experiență prin care trec în viață, căci cunoștințele pot fi dobândite pe tot parcursul vieții. Există unele cunoștințe de specialitate care sunt utile în funcție de interesele lor și domeniile pentru care se pregătesc. Cunoștințele vin în completarea abilităților native și influențează integrarea tinerilor în anumite medii (gradul de cunoștințe pe care îl are un om despre anumite subiecte poate constitui un impediment sau un avantaj pentru integrarea în grupurile la care doreşte să adere). De asemenea, cunoștințele trebuie să aibă aplicabilitate pentru ca procesul de învățare prin experiență să fie complet.
– Abilități:
Sunt native și influențează persoana în alegerea unei cariere. Alături de cunoștințe și atitudini, desăvârșesc caracterul și ajută la descoperirea calităților și a punctelor forte, pentru a le exploata și a obține rezultate optime în toate activitățile. La fel ca și cunoștințele, abilitățile pot fi dezvoltate prin practică. Fiecare trebuie să fie conștient de potențialul său și să-și aleagă o carieră în care să-şi valorifice abilitățile, în caz contrar nu va reuși să se afirme. Unele dintre cele mai importante abilități sunt: comunicarea, lucru; în echipă, adaptabilitatea la nou, deschiderea și gândirea liberă, creativitatea, respectul, stima de sine.
– Atitudini:
Atitudinile sunt dezvoltate în mediul de viață și se datorează educației, dar ele se pot schimba pe parcursul vieții, direct proporțional cu educația. Se construiesc în timp și au la bază valori pe care fiecare dintre noi le are. Contribuie la dorința de integrare într-un anumit mediu și ne pot ajuta în acest sens, dar pot constitui și o piedică în calea integrării.
Concluzii:
Cunoștințele, abilitățile şi atitudinea sunt un tot al personalității noastre şi contribuie la conturarea şi la dezvoltarea competenţelor. Ele pot ajuta la depășirea situațiilor dificile din viața noastră și la integrarea în grupuri noi. În orice moment, orice persoană trebuie să fie pregătită să se adapteze la cerințele societății, inclusiv pentru o reconversie profesională. Cunoștințele, abilitățile și atitudinile sunt dobândite și/sau dezvoltate şi în mediul educației formale (școală), de aceea oferta educațională trebuie adaptată la cerințele pieței muncii.
- De ce ai avea nevoie pentru a-ți da seama care este propriu tău potențial, dar pentru a-i ajuta și pe ceilalți să facă acest lucru?
* Potențial:
– cunoștințe, informații
– artistic
– sportiv
– comunicare, relaționare
– punerea în valoare a abilităților de care dispune persoana
* Nevoile tale (care sunt nevoile tale pentru a-ti atinge potențialul):
– sprijin / consiliere pentru identificarea potențialului, a abilităților de care tinerii dispun
– sprijin / consiliere pentru creșterea încrederii în sine, a stimei de sine a unora dintre tineri
– stagii de practică, internship
– cursuri de profil, traineri / profesori, spațiu pentru desfășurarea acestor activități (spații adecvate, deschise tuturor celor care vor să prticipe)
– Centrul Cultural să fie deschis și autonom, nu doar un departament de cultură
– educație interculturală
– mai multe întâlniri cu tinerii; încurajarea celor care au idei și vor să le comunice; identificarea celor dispuși și capabili să le pună în practică
– job-uri adecvate potențialului identificat la tineri
* Societate (ce face societatea pentru a-ți atinge potențialul maxim):
– există anumite instituții care oferă consiliere, cursuri, spații, dar numai anumitor categorii de vârstă sau insuficient raportat la nevoi: psihologii din școli, clubul copiilor, centrul cultural
– finanțare prin programe de tip Erasmus, pentru diverse proiecte vizând nevoi identificate
– oferă finanțare doar pentru anumite persoane / tipuri de evenimente / ramuri sportive etc., ce par (sunt) mai profitabile pentru imagine, neținând cont de potențialul existent în alte persoane / tipuri de evenimente / ramuri sportive
– ONG-urile oferă posibilitatea de a face voluntariat
* Soluții (ce se poate face?):
– să se înfiinţeze un Centru de tineret, în care să existe şi consilieri (psiholog şi / sau consilier pe probleme de orientare vocațională, de viaţă de familie şi educaţie sexuală), alături de lucrători de tineret
– toate instituţiile de învăţământ să aibă consilier / psiholog școlar
– învățământ centrat în mod real pe competențe
– Centrul Cultural să devină un spațiu care oferă în mod real sprijin tinerilor cu potențial în acest domeniu
– identificarea unor surse de finanțare, a unor parteneri, inclusiv a unor locuitori din zonă care acum trăiesc în străinătate și care sunt dispuși să investească în dezvoltarea tinerilor
– identificarea, promovarea și motivarea persoanelor dispuse să lucreze cu tinerii, să ofere serviciile de care aceștia au nevoie în centrul de tineret sau în organizații similare
– mediatizarea, promovarea celor ce dispun de potențial artistic, sportiv, prin organizarea unor evenimente în care să fie invitați / prin sprijinirea lor în a deveni organizatori ai evenimentelor de acesti tip (să se organizeze festivaluri, concursuri, concerte, acţiuni umanitare – nu numai în preajma alegerilor – evenimente în care tinerii talentați din oraș să fie vedete)
– parteneriate public-privat
Tinerii din Pucioasa:
* Apreciază foarte mult participarea autorităţilor locale la dialog, interesul şi implicarea în viaţa tinerilor
* Se simt ameninţaţi de:
– câinii vagabonzi;
– cerşetori;
– persoanele care deranjează liniştea publică;
– hoţi.
* Consideră că ar fi necesar:
– să se înfiinţeze un Centru de tineret, în care să existe şi consilieri (psiholog şi / sau consilier pe probleme de orientare vocațională, de viaţă de familie şi educaţie sexuală), alături de lucrători de tineret, şi unde să se întâlnească periodic (fixându-se o zi din săptămână şi o oră);
– să se identifice toate obiectivelor turistice, potențialul cultural al orașului şi resursele locale și să se promoveze la nivel naţional şi internaţional, prin strategii de marketing; privatizarea hotelurilor pentru a oferi servicii de înaltă calitate și pentru o mai bună promovare a acestora
– să se înfiinţeze puncte de închiriere a bicicletelor, pentru a încuraja acest tip de deplasare şi săli de sport în care tinerii să își poată petrece o parte din timpul liber, în mod organizat (programat), dar gratuit;
– să se creeze un Consiliu consultativ al tinerilor, în cadrul primăriei;
– oraşul să devină un mediu securizat;
– să se atragă investitori, pentru a crea locuri de muncă;
– să se modernizeze oraşul;
– să se organizeze festivaluri, concursuri, concerte, acţiuni umanitare (nu numai în preajma alegerilor) etc.
– să se respecte atât legea, cât şi omul, în relaţia dintre funcţionarii publici şi cetăţeni;
– să se investească în educaţie şi sănătate (de ex. sprijinirea iniţiativelor şcolilor şi existenţa personalului medical specializat necesar), dar şi în organizarea timpului liber al cetăţenilor (locuri publice securizate şi dotate corespunzător, accesibile tuturor cetăţenilor, pentru diferite categorii de vârstă);
– să se menţină contactul dintre tineri şi autorităţile publice locale, inclusiv prin crearea unei cutii de corespondenţă, care să fie postată în curtea primăriei sau, de ce nu, prin amenajarea unui loc în incinta primăriei, unde locuitorii să poată lipi postituri cu constatări şi idei.
Concluzionând, se poate afirma că întâlnirea nonformală din 13 iulie 2016, din Pucioasa, de la „Olga Cafeé” a fost un prim pas binevenit, aşteptat cu nerăbdare de tinerii din oraş şi din împrejurimi, interesaţi să aducă un suflu nou şi culoare oraşului, dar şi de autorităţile locale, dornice să afle părerea tinerilor, să ia pulsul comunitătii şi să se conecteze la realităţile locale, naţionale şi europene. A fost un prim pas, iniţiat, cum spuneam, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, prin reţeaua de lucrători de tineret şi voluntari „tineREŢEA”, care deschide calea pentru alte întâlniri cu cetăţenii, pentru alte runde de dialog structurat, cu alte grupuri-ţintă. Toţi participanţii au confirmat că s-au simţit bine, iar consultările au fost de un real folos, mai ales dacă măcar unele dintre propuneri se vor concretiza; noi, voluntarii, am constatat că tinerii sunt interesaţi să participe la procesul decizional şi ne-am simţit onoraţi să facilităm acest dialog cu oameni responsabili şi implicaţi – şi cu toţii am simţit că facem parte din comunitate, cu adevărat!
Prof. Aurora Zamfir
AICI, mai multe fotografii de la acest eveniment: „PĂREREA TA CONTEAZĂ!”